miercuri, 18 august 2010

Rugaciunea de seara,si ce iti doresti de la ea.


Tatal nostru
...am o vorba cu tine,daca se poate sta cinci minute de vorba cu tine,asa ca doi maturi,intre patru ochi,nu am cam avut demult discutia despre cum imi mai este...mie ,fiul tau iubit sau nu...

Care esti in ceruri-asta daca binevoiesti, te rog sa cobori,ca nu prea am chef sa ajung eu acolo,ar fi prea devreme...cu toate ca am tot timpul din lume...ca si asa,m-ai harazit sa fiu singur...ce o fi fost in mintea ta?

Sfinteasca-se numele Tau-acum nu o lua si tu prea in serios,doar vreau sa vorbim,asa ca te mai perii si eu un pic...sti bine ca tin la tine,esti doar tatal meu...si mai stiu ca uneori iti vine a rade de nebuniile mele,chiar daca nu se misca un muschi pe fata....

Vie imparatia Ta-habar nu am cum ar fi daca nu ne-am misca,chiar daca unii dintre noi par morti si neingropati uneori...ce ar insemna imobilitatea,plictiseala sau lipsa de imaginatie?Sau poate robotismul unor unelte umane,goale pe interior?

Facă-se voia Ta-dar,de ce numai voia ta,ce eu nu mai contez,nu mai valorez nici cat o ceapa degerata in fata ta....ce puteam face atat de rau,de m-ai renegat si nu mai vrei sa ma vezi?

Precum in cer asa si pre Pamant-acolo, la tine acasa,tata,esti stapan,dar aici mai slabeste si tu un pic haturile,da-mi impresia ca sunt liber,sa fac ce vreau...chiar daca stiu in sinea mea ca,treci totul pe raboj...

Painea noastra cea de toate zilele-aia ,care si asa a ajuns un lux la multi,tu nu vezi cati sunt nevoiasi in gradina asta a ta paraginita de lenea umana?

Da-ne-o noua astazi-dar ,lasa-ne sa ne bucuram de ea,nu ne-o mai interzice,lozinca aia cu "painea tampeste",nu cred ca mai e valabila...pe mine painea m-a facut mare...coltul de paine,mancat de la magazin pana acasa... chiar daca stiam ca o iau pe coaja si ca te supar...

Si ne iarta noua gresalele noastre-de parca o greseala este sa te indragostesti,sa crezi in fericirea asta de pe Pamant...traita acum...ca doar tu ai spus odata,la un pahar,ca raiul este pe Pamant...dar vad ca ai imbatranit,cam uiti!

Precum si noi iertam gresitilor nostri-de ce m-as incarca negativ urand pe cineva tata?M-ai invatat sa fiu pozitiv si asa sunt,nu ma schimb acum de dragul nimanui...ei bine,na,nu pot decat sa gasesc scuze celui ce imi face rau voit.Spun,asa a fost dat!Dar nici nu intorc celalalt obraz,scuze...

Si nu ne duce pre noi in ispita...ei,aici,da-mi voie sa te intreb ce inseamna ispita,ca aia cu amaratul ala de sarpe,zau ca nu tine...ispite si capcane pui tu la tot pasul,si daca nu as cadea prada,nu as mai fi om,nu crezi?

Ci ne izbaveste de cel rau...dar,repet adu-mi aminte,ca am cam uitat,ce e rau,sau cine,mai exact...daca tot m-ai invatat numai de bine...unde e rautatea de care vorbesti?

Un comentariu:

  1. Iata ca stii sa fii si amuzant. Ma mir si ma bucur desi este o forma amaruie de veselie. Dar cum exista si ciocolata amaruie, ba chiar cu ardei iute, ma bucur sa gust acest umor subtil.
    Zi-le R!

    RăspundețiȘtergere