Acolo unde credeam ca am gasit asta,privirea mi-a cazut asupra unor ochi mici,negri,sticlosi,ca doua margele.
Am intins mana,posesorul ochilor,precum un arici se infoie si ma zgarie.
Rau.
Tare.
Durerea imi strapunse corpul,pe interior.
Uneori...cautam durerea,alteori ea face parte din noi.
Nu exista cuvinte.nu exista exprimarea prin cuvinte,si doar gestica...atat de utilizata de catre oameni.Cuvintele pot aduce uitare sau durere.
Uitarea de sine,uitarea atat de mult dorita!
Dude, you have an obsession?!
RăspundețiȘtergereM-ai ucis cu aricu' ala al tau! slava Domnului ca pictezi mai divers decat scrii!
zi si tu o Sarba, ca mi s-a acrit de atata Doina!