Doamne fereste,nu ca as fi intunecat la ganduri,fapte...sau ca nu as fi luminat destul.
Nu prea stiam cu ce sa ma imbrac,ca sa nu stric cumva estetica ochiului bunului samaritean,voiam ceva non culoare.Nu de alta,dar,nu voiam ca, cuvioasele doamne evlavioase sa nu mai poata asculta soborul de preoti ,zgaindu-se la tinuta mea.
Vorbeam cu un amic,despre ce scriu eu pe aici,voiam sa imi cer scuze ca vreau sa ies,cand,deodata aud zgomote destul de neobisnuite pentru zona in care locuiesc,si pentru ora aceea.
Ma uit pe geam,ascult,clacsoane,voci care nu prea se auzeau probabil,de urlau asa.
Se duceau evlaviosii la biserica.Cu tacerea in suflet.Probabil ca alungau in ultimele minute inainte de Inviere,toata ura acumulata pana acum,se descatusau,inainte de a se lumina.
Mergeau ,fiecare cu ce aveau la indemana...clacsoanele cu domnii si doamnele din masina,vizibil iritati ca ala ce il aveau inainte,era un tampit ce nu stia sa conduca,ei intarziind din cauza asta la biserica.
Vocile,ii duceau pe cei ce le purtau,tot inspre locul cu pricina,dar pe jos...
Ma amuzam amar,parca as fi trait in Conu Leonida a lui nea Iancu.
Zic in sinea mea un Doamne iarta,da nu ies nici de frica,de unul singur...
Cand am vazut luminile ,ca se intorceau,am zis si eu un" Christos a inviat",am ciocnit doua oua,ajutandu-ma de cele doua maini din dotarea proprie,am halit doua felii de cozonac,la care ma gandisem toata ziua.Am baut si un pahar de vin rosu...si m-am bagat in culcus...
Atipesc dar ma trezesc cele doua telefoane cu mesajele de rigoare.
Minunate mesaje,de Sarbatori,scrise din adancul inimii de un robotel de la vreo retea de telefonie,care sunt preluate de cei ce le trimit.
Oamenilor,le e lene sa mai gandeasca,sau poate nu au timp sa fie personali,nu robotizati,preluand tot felul de mesaje care mai de care mai zaharoase si mai pioase.
Minunat,am sa raspund tuturor cu un mare NU.
Mai ales la ora asta...
Buimac,iau cele doua telefoane si le exilez in dressing,in rucsac,la locul lor,puse deja pe silence.
Adorm.
Dimineata,ma trezesc brusc,in trantit de usa,poarta...
Gata,a trecut noaptea de bunatate,revenim cei de fiecare zi...
Ma tarsai sa fac cafeaua.In drum spre bucatarie,ma fac un pic,de vreo doua ori, tampitel,ca am uitat lumina aprinsa.De unde,era soarele de dimineata,care imi aducea Lumina.
Deschid geamul,sa intre aer..
Minunata zi de Paste,cu corcodusul din fata geamului plin de flori albe,frumoase,delicate.
Fac o fotografie si mi se trezeste interesul.
Deschid Computerul,scriu ce am de scris,si ma hotaresc sa nu raspund la telefon.Toata ziua.
Linistit eu cu mine insumi.Multumesc Doamne pentru darurile minunate de Paste.Liniste,lumina,bucuria de a fi invatat sa convietuiesc cu mine.
Telefonul dat pe mute, o carte sau cateva filme bune si o pisica de scarmanat intre urechi in timp ce asculti pendula, pare o optiune buna la debandada consumist agresiva si pseudo mistica de afara.
RăspundețiȘtergere